joi, 2 octombrie 2008

Imitaţia

Ştiam că oamenii îşi aleg modele în viaţă, în mod conştient sau inconştient. Ştiam că americanii recomandă metoda asta cu foarte multă tărie pentru a avea succes, dar nu îmi imaginam că un om ajuns la maturitate poate să fie influenţat într-o măsură atât de mare.

De curând, am constatat că două amice au devenit de fapt una şi aceeaşi persoană, pentru că una din ele o copiază la indigo pe cealaltă. Nu îmi venea să cred când am văzut cum amica şi-a schimbat stilul vestimentar, stilul de viaţă. Şi mai şocant a fost să observ cum şi-a însuşit până şi postura capului şi felul de a merge al modelului. Întru-câtva este explicabil. Persoana care a imitat nu are încă formată o imagine de sine foarte puternică, deşi are peste 25 de ani. Aşa că în momentul în care a găsit o persoană pe care să o admire, şi-a dorit imediat să fie ca persoana respectivă. Nu o condamn, doar îmi exprim uimirea pentru micile detalii ale schimbării: de la culoarea unghiilor până la activităţile din timpul liber.

E clar că viaţa înseamnă contaminare de la ceilalţi, în ambele sensuri, pozitiv şi negativ. Cu siguranţă, aţi întâlnit oameni care s-au transformat radical, în bine sau în rău, datorită unei relaţii de cuplu sau a unui anumit loc de muncă. Numai imitând ne putem adapta. Doar că trăiam cu impresia că de la o anumită vârstă suntem mai puţin modelabili sau, cel puţin, modelarea are loc într-un mod mai rafinat, adică iei ceva de la unul, ceva de la altul, nu totul la pachet de la un singur om. E interesant oricum şi de-aia am şi adus vorba. Şi mai interesant e să vă dumiriţi ce de la cine aţi copiat cu sau fără ştiinţă. Eu am rămas surprinsă. Sper că şi voi veţi afla lucruri interesante.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ai ochi buni, Cuzubello. Foarte buni :)

Cuzubella spunea...

Daaaa, ochi de vultur :-)