Filmul asta te mai poate învăţa o lecţie dacă vrei. Sună a clişeu şi îmi amintesc cât mă enervam la 20 de ani când auzeam asta. Acum după ceva ani în câmpul muncii şi al vieţii, tind să fiu de acord cu faptul că trebuie neapărat să faci ceea ce îţi place, în egală măsură în plan personal şi profesional. Că e aşa o pierdere dacă procentul lucrurilor care trebuie este mai mare decât al celor care îţi plac.
Mie mi-e foarte greu să fac asta, fiindcă aşa cum spuneam, sunt copil cu educaţie comunistă, în care munca era mai presus de toate, iar distracţia şi ea pe acolo. Astfel încât am rămas cu ideea, că mai întâi faci ceea ce trebuie, te achiţi de obligaţii şi abia apoi de ceea ce îţi place, dacă mai poţi. Doar că în prezent e practic imposibil din cauza resursei insuficiente numită timp. Şi atunci e bine să schimbi roata. Aşa că mă educ din greu să îmi trăiesc viaţa cu sens, să nu îmi pară rău.
2 comentarii:
Si uite-asa s-ar putea sa nu avem niciodata timp pentru ceea ce ne place.
Frumoase articole, voi urmari... :)
Multumesc, Dragos. Sa stii ca eu inca mai sunt optimista. Chiar cred ca vom avea timp, daca este ceea ce simtim nevoia cu adevarat. Poate nu mult, dar trait cu intensitate si simt de raspundere :-)
Cel putin, asa functioneaza la mine.
Trimiteți un comentariu