luni, 1 octombrie 2007

Somnul

Anul asta a reprezentat o lupta continua de a dormi sanatos. Adica, opt ore, preferabil inainte de ora 24. Si pentru ca in general nu am reusit, am devenit unul din cetatenii oficiali ai Republicii Somnului Vesnic Amanat, Niciodata Recuperat, alaturi de parintii bebelusilor si copiilor bolnavi, de muncitorii care lucreaza in schimbul de noapte si de toti angajatii multinationalelor.

Aceeasi cauza mi-a deschis ochii asupra importantei somnului. Mai indicat ar fi fost sa mi-i inchida ca sa pot dormi, dar asta e. Brusc am devenit constienta ca bla-bla-ul cercetatorilor nu e chiar bla-bla si ca fara un somn adecvat intreg sistemul nostru nervos se duce naibii si noi odata cu el. Nu degeaba una din conversatiile preferate lunea e sa te plangi ce greu te-ai trezit, iar vinerea ca in week-end o sa dormi.

Sunt atat de terorizata de lipsa somnului incat am impresia ca nu o sa mai apuc sa ma odihnesc vreodata, cel putin nu inainte de a ajunge la loc cu verdeata pentru odihna finala. Noroc ca imi trece dupa ce trag un somn bun. E adevarat ca mai rar, dar bun.

Un singur lucru mai am de zis: sa dormiti bine! Cat despre trait, asta e o arta si se invata in fiecare zi.

Niciun comentariu: