marți, 7 aprilie 2009

Chişinău-Moldova-Bucureşti-România

Azi am retrăit pentru câteva ore sentimentele contradictorii din timpul Revoluţiei române din 1989. Timp de o oră am privit la televizor cu dorinţa de a şti mai mult, dar şi cu teama pentru zecile de mii de oameni adunaţi în centrul Chişinăului.

După ce am considerat că m-am uitat suficient de mult la televizor, m-am pornit spre Piaţa Universităţii pentru a fi alături de românii basarabeni, indiferent că se află în Moldova sau în România. Acolo, în loc de solidaritate, am dat peste un haos între două tabere de demonstranţi, de nu înţelegeai ce se întâmplă. Am rămas dezamăgită pentru că nu am văzut atâţia studenţi şi tineri moldoveni aşa cum mă aşteptam. Dacă aş fi fost în situaţia lor, aş fi mers acolo în Piaţa Universităţii. Pentru mine ar fi fost o chestiune de onoare, chiar dacă poate nu ar fi rezolvat ceva în mod practic.

Din păcate, cred că Mircea Badea are dreptate. Contextul internaţional este nefavorabil Moldovei. Criza e peste tot. Nimeni nu vrea să îşi bată capul cu o ţărişoară problematică şi, mai ales, nu vrea să îşi pună în cap mama Rusie.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Imi dau seama cu rusine ca in locul moldovenilor din Chisinau as fi stat in casa, fricoasa, urmarind cu sufletul la gura la TV ce se intampla. Stiu ca asta se numeste egoism, insa nu mi-as pune in pericol viata nici macar pentru asta, nu merita.
copilfrumos

Cuzubella spunea...

Da, si eu cred ca as fi stat ascunsa acasa. Sau mai stii? Oamenilor de acolo chiar le este foarte greu. Altfel, nu ar fi iesit in strada. Cutitul e la os, asa ca instinctul de conservare e mai firav.

Pacat ca in afara Chisinaului oamenii habar nu au ce se intampla in capitala din cauza cenzurii si dezinformarii. Ei nu stiu decat ca niste vandali au distrus parlamentul, dar ca Voronin a fost bland fiindca nu i-a agresat ca erau minori.

ironic

Anonim spunea...

Imi dau seama ca nici macar nu-mi pot imagina cum trebuie sa fie viata acolo...
copilfrumos