Bucureşti, 27 noiembrie 2009, staţia de metrou Victoriei. Pe ecranele Zoom TV se succed două ştiri aparent diferite.
Prima e ştirea bombă că Băsescu a lovit un copil.
În a doua ştire Geoană şi Antonescu anunţă planul de a reduce CAS-ul şi de a acorda facilităţi fiscale investitorilor.
Până aici, nimic suspect. Doar că ştirea despre Băsescu poate fi studiată ca exemplu de propagandă ca la carte. Avem personajul negativ Băsescu, decredibilizat, pe un subiect extrem de emoţional, lovirea unui copil. Ni se arată imaginea cu incidentul presupus de acum 5 ani, iar declaraţia iniţială a preşedintelui că nu îşi aduce aminte de un astfel de caz este însoţită de o fotografie de-a lui mai veche în care apare scârbit de toate, deci vinovat. Nu contează că ulterior preşedintele a dat o altă declaraţie de presă în care afirmă că nu a lovit niciodată un copil. Nu contează că acesta nu este un fapt dovedit încă şi atunci nu poate fi prezentat ca o afirmaţie, ci doar ca suspiciune.
Trăiască democraţia!
P.S.
“Propaganda, in cel mai larg sens, este tehnica de influentare a actiunilor omului prin manipularea reprezentarilor. Aceste reprezentari pot fi sub forma vorbita, scrisa, picturala sau muzicala.” - Harold Lasswell (1937)
Tehnici de propagandă
Acordarea de apelative – Băse e un scelerat fiindcă a lovit un copil. Nu cred că mulţi oameni au căutat în dicţionar să vadă ce înseamnă scelerat, dar au reţinut esenţa, Băsescu este foarte rău
Prezentarea de atrocităţi despre duşman în timpul războiului pentru mobilizarea soldaţilor. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi acum, fiindcă lovirea unui copil reprezintă o atrocitate pentru civilizaţia modernă.
Tehnici de manipulare
Luarea şi combinarea imaginilor. Am privit şi eu cu încetinitorul imaginile respective. Întrebarea pe care o am este de ce sunt aşa de liniştiţi oamenii din jur dacă şeful statului i-a dat un pumn copilului? Şi de ce doamna de lângă copil nu îl pocneşte pe preşedinte, fiindcă eu ca femeie cam aşa aş fi protestat în faţa unei astfel de violenţe? Trecem peste observaţia de bun-simţ că în campanie electorală toţi copiii sunt mângâiaţi pe obraz ca semn de mare afecţiune din partea candidaţilor. Sigur găsim imagini compromiţătoare cu oricare alt candidat la orice funcţie
Prima e ştirea bombă că Băsescu a lovit un copil.
În a doua ştire Geoană şi Antonescu anunţă planul de a reduce CAS-ul şi de a acorda facilităţi fiscale investitorilor.
Până aici, nimic suspect. Doar că ştirea despre Băsescu poate fi studiată ca exemplu de propagandă ca la carte. Avem personajul negativ Băsescu, decredibilizat, pe un subiect extrem de emoţional, lovirea unui copil. Ni se arată imaginea cu incidentul presupus de acum 5 ani, iar declaraţia iniţială a preşedintelui că nu îşi aduce aminte de un astfel de caz este însoţită de o fotografie de-a lui mai veche în care apare scârbit de toate, deci vinovat. Nu contează că ulterior preşedintele a dat o altă declaraţie de presă în care afirmă că nu a lovit niciodată un copil. Nu contează că acesta nu este un fapt dovedit încă şi atunci nu poate fi prezentat ca o afirmaţie, ci doar ca suspiciune.
Trăiască democraţia!
P.S.
“Propaganda, in cel mai larg sens, este tehnica de influentare a actiunilor omului prin manipularea reprezentarilor. Aceste reprezentari pot fi sub forma vorbita, scrisa, picturala sau muzicala.” - Harold Lasswell (1937)
Tehnici de propagandă
Acordarea de apelative – Băse e un scelerat fiindcă a lovit un copil. Nu cred că mulţi oameni au căutat în dicţionar să vadă ce înseamnă scelerat, dar au reţinut esenţa, Băsescu este foarte rău
Prezentarea de atrocităţi despre duşman în timpul războiului pentru mobilizarea soldaţilor. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi acum, fiindcă lovirea unui copil reprezintă o atrocitate pentru civilizaţia modernă.
Tehnici de manipulare
Luarea şi combinarea imaginilor. Am privit şi eu cu încetinitorul imaginile respective. Întrebarea pe care o am este de ce sunt aşa de liniştiţi oamenii din jur dacă şeful statului i-a dat un pumn copilului? Şi de ce doamna de lângă copil nu îl pocneşte pe preşedinte, fiindcă eu ca femeie cam aşa aş fi protestat în faţa unei astfel de violenţe? Trecem peste observaţia de bun-simţ că în campanie electorală toţi copiii sunt mângâiaţi pe obraz ca semn de mare afecţiune din partea candidaţilor. Sigur găsim imagini compromiţătoare cu oricare alt candidat la orice funcţie
4 comentarii:
Tu ai dreptate in ceea ce zici de manipulare, insa, trecand peste faptul ca tind sa cred ca ii iei apararea lui Base, hai sa te intreb ceva:
Traiesti bine?
Multumesc
Viorel
@Viorel: Nu se pune problema daca traiesc bine sau nu. Sloganul electoral este doar o modalitate de a castiga voturi si nu o promisiune, nicidecum o garantie, a ceea ce se va intampla dupa alegeri.
Voi tine intotdeauna cu cel mai bun candidat pentru Romania, iar el ar trebui ales in baza unor informatii solide si nu a incercarilor de manipulare.
@Cuzabella: Cum adica "sloganul electoral este doar o modalitate de a castiga voturi si nu o promisiune"? Are you kidding???
Asta e chiar tare...
Adica un candidat la Presedentia Romaniei (apropos...asta e cam ce mai inalta functie intr-un stat de tipul Romaniei) poate avea un slogan, care trebuie interpretat asa??? Ma dezamagesti...
Si stai ca inca nu mi-am revenit :-))
Numarul 2: Nu exista cel mai bun candidat pentru Romania. Si stii de ce?
Pentru ca toti vor acelasi lucru...te las pe tine sa te gandesti la acel lucru.
Si hai sa-ti mai spun ceva...crezi ca in Romania exista partide politice?
Daca da, de ce crezi asta?
Hai sa-ti spun eu parerea mea...In Romania nu exista partide politice, ci mai degraba fratii politice, legate intre ele prin interese (nu interesuri...daca ma intelegi...) e-co-no-mi-ce (adica banesti)...
Daca totul ar fi cum ar trebui sa fie...stii cum ar trebui sa iti alegi "cel mai bun candidat"? Prin doctrina partidului pe care il reprezinta, prin platforma program si alte chestii d-astea teoretice...
Dar se pare ca noi ne alegem "cel mai bun candidat" de la televizor, de pe afisele electorale (amplasate ilegal, unele din ele, dar asta chiar nu mai conteaza) si din multe astfel de "surse".
Sa nu intelegi te rog ca as fi pro-Geoana sau pro-Antonescu...sunt pro-bun-simt si anti-nesimtire...
Numai bine iti doresc
Viorel
Draga Viorel,
Eu nu am spus nimic altceva decat ce scrie si in cartile de marketing politic. E o mare diferenta intre ceea ce ne dorim noi ca cetateni si ce isi doresc politicienii.
Asa cum spuneam, candidatii ar trebui alesi "in baza unor informatii solide" cum ar fi doctrina partidului, istoricul persoanei respective, etc.
Si eu sunt pro bun-simt, dar politica trebuie privita mult mai pragmatic.
Trimiteți un comentariu